logo
31.03.2013

De ce diferă data Paștelui la catolici față de ortodocși


Dragi prieteni ai Radio Condor. In această duminică credincioșii Bisericii Catolice și al cultelor creștine reformate au sărbătorit Paștele. Cum avem atât ascultători cât și moderatori care au serbat Paștele duminica aceasta, le urăm Hristos a înviat!

Totuși, de ce această diferență de dată în sărbătorirea Paștilor? Majoritatea dintre noi știam că diferența între cele două date este de o săptămână și, câteodată cad împreună. Totuși în acest an, 2013, diferența este de cinci săptămâni (31 martie față de  5 mai). De ce? 

Răspunsul e simplu și ne dezvăluie o problemă care chinuie lumea de la începuturile sale. Problema găsirii unui calendar corect. Deși reușim să măsuram timpul cu maxima precizie, înca ne chinuim să ne punem de acord în privința zilelor, lunilor și anilor.

De la începutul vremurilor oamenii și-au dat seama ca un an nu are un număr întreg de zile. Până au reușit să facă un calcul și un calendar căt de cât funcțional, a fost de multe ori confuzie, de nu mai știa omul când începe anul și când să înceapă să are și semene ogorul. Pentru lumea noastra veche, cel care a pus lucrurile la punct a fost împăratul Iulius Cezar, care, cu ajutorul astronomului Sosigene, a pus capăt unor "ani ai dezordinii" în care calendarul fusese complet zăpăcit. Așa a apărut "calendarul iulian". Cu toate astea, chiar și acesta nu era perfect, așa cum veti vedea în articol.

Categorie: General
Postat de: oberon

Conform astronomilor, durata anului "tropic", adică timpul în care Pământul face o rotație în jurul Soarelui, timp care ne dă succesiunea corectă a anotimpurilor, este de 365,242190419 zile. Vedeți și voi că al naibii de multe zecimale vin după virgulă. Pănă la urmă câte zile are de fapt un an?

Astronomul Sosigene a venit, în vremea lui Iulius Cezar, cu un proiect de calendar în care anii aveau 365 de zile, in afară de fiecare al patrulea an, an bisect, care avea 366 de zile.  Acest calcul reglementa de fapt perioada anului la 365 de zile și 6 ore, adică 365,25 zile. Eroarea calendarului său era de o zi la 128 de ani, dar era mult mai bun decât orice exista la vremea respectivă. Iulius Cezar a considerat el însuși aceasta problemă una minoră. O fi zis "Lasă Sosigene că nu apucăm să vedem noi cum rămăne calendarul cu o zi în urmă.".  Să mai punem oare la socoteală și faptul că e ingrozitor de dificil să calculezi cu cifre romane când mai ai și parte de zecimale? Calendarul iulian a fost adoptat în anul 45 î. Hr.

Dar ce legătură au toate astea cu Paștele? Păi au, după cum vom vedea, 

În anul 325 d. Hr, sfinții Părinți ai Bisricii Creștine s-au adunat la Niceea și au hotărât că Paștele, mai exact Învierea Domnului se va sărbători întotdeauna duminica, mai exact în prima duminică ce urmează fenomenului astronomic de lună plină de după echinocțiul de primăvară. Dacă se va întâmpla ca această duminică să coincidă cu Paștele evreilor, se va mai decala o săptămână. În înțelepciunea lor, au hotărât această dată în funcție de două evenimente astronomice observabile, lăsate de Dumnezeu, în loc de o dată fixă a unui calendar lumesc. De asemenea sfinții părinți au corectat calendarul iulian cu cele două zile de rigoare și au stabilit data echinocțiului de primăvară ca fiind 21 martie. Biserica a preferat să calculeze niște tabele astronomice privind dățile de lună plină și să lase totuși calendarul iulian așa cum era, lasând posterității sarcina de a mai face corecții când era necesar. Pe vremea aceea nu se bănuia că va intervenii Marea Schismă și că opiniile vor deveni diferite.  

În 1582, papa Grigore al XIII-lea face încă o reformă a calendarului. În afară de corecția necesară de 10 zile, anii bisecți se vor calcula un pic diferit. Astfel, anii de sfărșit de secol nu vor fi bisecți, decăt dacă se vor putea împărți la 4. Astfel 1700, 1800 și 1900 nu au fost ani bisecți, dar 2000 a fost an bisect. Această regulă de calcul crește precizia anului "gregorian" la  365,2425 zile, ceea ce înseamnă o întârziere de o zi la 3300 de ani. Aceste corecții au readus data Paștelui la ceea ce catolicii considerau a fi fost stabilit de sinodul de la Niceea.

Calendarul gregorian a fost adoptat de catre statul romăn în 1919. Corecția necesară a fost atunci de 13 zile. Aceasta este diferența între "stilul vechi" și "stilul nou".

Bisericile ortodoxe au reformat la rândul lor calendarul în 1923, adoptănd în loc de calendarul gregorian un calendar iulian "revizuit", care rafineaza regulile de calcul ai anilor bisecti, crescând precizia calendarului peste cel gregorian, la 365,24222... zile.   Cu toate astea doar o parte dintre bisericile ortodoxe au acceptat corecția calendarului pe "stil nou", Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia și Ierusalim au rămas pe "stil vechi". În aceste condiții s-a hotărât ca Paștele să fie totuși sărbătorit de toți creștinii ortodocși la aceeași dată, calculată pe stil vechi.

Data echinocțiului de primăvară stabilită  a fi 21 martie la Niceea, dacă este pe considerată pe stil vechi, va corespunde pe stil nou zilei de 3 aprilie. Asta înseamnă că Paștele ortodox nu poate cădea mai devreme de 4 aprilie, drept pentru care este posibil, cum s-a întâmplat în acest an, să mai așteptăm apariția  viitoarei lune pline față de bisericile occidentale. Cum și calcului momentului de lună plină poate avea, conform tabelelor o eroare de vreo 4 zile, intervine o diferență care poate varia de la o săptămână până la cinci săptămâni, ca anul acesta. Datele pot ajunge să și coincidă, însă doar "accidental" ca în 1990.

 

 

 





Pagina următoare: Chat


CrazyDesign is under construction

Regret, lucrăm la site

Construction work in progress

Mulțumesc pentru răbdare. Lucrăm câte ceva la site și vom reveni în curând.

Daca doresti sa ne contactezi o poti face pe WhatsApp la numarul: +4 077 077 3226